Comisia Europeană ar urma să dea în judecată Germania pentru că a perceput vecinilor săi o taxă suplimentară pentru cumpărarea de gaze din depozitele sale, considerând că a încălcat regulile UE privind piața unică, au declarat două surse familiare cu chestiunea, transmite Reuters.
Legea noilor taxe a Guvernului Ciolacu (296/2023) introduce, printre multe altele, un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Bulgaria a găsit o modalitate ciudată de a-și crește veniturile publice și de a-și sprijini consumatorii interni de gaze naturale și energie electrică. Pe neașteptate, printr-o reglementare legislativă aprobată vinerea trecută (13 octombrie), Parlamentul bulgar a impus o taxă de 10,20 euro/MWh pentru gazul rusesc importat în Bulgaria sau transportat prin Bulgaria în alte țări.
Impactul industriei de petrol și gaze în economia României aproape s-a dublat anul trecut, pe fondul majorărilor galopante de prețuri de pe piețele de profil, ponderea sectorului în produsul intern brut (PIB) național crescând de la 4,1% în 2021 la 7,8% în prima jumătate a lui 2022.
Un proiect legislativ analizat de Profit.ro și avansat acum la nivel politic prevede scăderea de la 19% la 5% a TVA-ului aplicat livrărilor de energie electrică și gaze naturale furnizate clienților finali, deopotrivă casnici și noncasnici, eliminarea accizei la electricitate, suspendarea certificatelor verzi și a taxei de cogenerare pentru toți consumatorii de energie, scăderea din impozitul pe profit sau venit datorat de agenții economici a 50% din cheltuielile suplimentare generate de scumpirea curentului și a gazelor de la începutul anului încoace și acordarea unui ajutor fix lunar pentru plata facturilor la energie și gaze de 1.000 de lei/gospodărie tuturor consumatorilor casnici.
Guvernul german va trebui să modifice din nou legea privind securitatea energetică, în septembrie, deoarece taxa pe gaze nu poate fi încă impusă tuturor consumatorilor, inclusiv celor cu contracte cu prețuri fixe, au declarat surse guvernamentale și parlamentare pentru Reuters.
Nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri (și nu din profit!) estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de peste 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.
Comisia Europeană (CE) susține că are o soluție pe termen scurt la actuala criză a prețurilor, pe care o va recomanda statelor membre: reducerea taxelor pe energie și supraimpozitarea companiilor care beneficiază de majorarea prețurilor. Problema este însă că ponderea taxelor în preț este scăzută în statele cu prețuri ridicate, ajustate la standardul puterii de cumpărare, precum România, o astfel de inițiativă la nivel european neajutându-i pe cei “defavorizați”, ci mai ales pe locuitorii statelor nordice, unde ponderea taxelor ajunge și la 37%.
Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.
Una dintre cele mai lovite industrii de carantinarea economiilor și populației pe perioada de urgență, cea producătoare de petrol și gaze, solicită guvernului adoptarea mai multor măsuri menite a-și putea restarta activitatea. Printre acestea: eliminarea taxei pentru veniturile suplimentare aplicată ca urmare a dereglementării prețurilor, a obligației de tranzacționare pe piețele centralizate sau a prețului legat de cel de pe bursa austriacă CEGH impus prin recent lansatul program de ofertare a gazelor
urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.
Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.
Statul român a încasat până la finalul lunii august din impozitele impuse producției de hidrocarburi cu numai 15% (sau 34 milioane lei) mai puțin decât suma percepută în întreg anul trecut, potrivit unui document al Ministerului de Finanțe. Dacă ritmul încasărilor din primele 8 luni ar continua până la finalul anului, statul român ar încasa 2,91 miliarde lei, cu aproape 30% mai mult decât anul trecut în pofida reducerii producției interne cu aproximativ 3-4% înregistrată în acest an.
Raportul final asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019, de modificare a OUG nr. 114/2018, va fi elaborat în comun de către Comisiile de Buget, Industrii și Tehnologia Informației de la Cameră.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.
Grupul francez Engie trebuie să plătească retroactiv taxe de 120 de milioane de euro după ce autoritățile europene au stabilit că a beneficiat de avantaje fiscale ilegale în Luxemburg.
România rămâne statul european cu cel mai redus preț al gazului natural facturat consumatorilor casnici (3 euro/100 KWh), în pofida faptului că ponderea taxelor în prețul final este una dintre cele mai ridicate din UE (43% din preț).
Eliminarea anul trecut a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", a redus rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare aplicate veniturilor obținute din producția de țiței și gaze din România la 13,9%, de la 17,4% în 2016, potrivit unui studiu Deloitte comandat de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Guvernul și-a bugetat pentru acest an cu 7,48% mai multe încasări din controversata taxă pe venituri suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, în pofida faptului că tocmai existența acestei taxe a condus la scăderea producției autohtone anul trecut.
OMV Petrom a achitat statului român, în primul semestru al acestui an, taxe și impozite de zece ori mai mari decât profitul net realizat și de peste trei ori mai ridicate decât investițiile efectuate. În prima jumătate a anului, OMV Petrom a achitat obligații fiscale în valoare de aproximativ un miliard de euro (4,369 miliarde de lei), majoritatea impozite indirecte (accize și TVA).